Administraţia americană a anunţat vineri că va renunţa la o parte esenţială a sistemului său de apărare antirachetă din Europa – un tip de interceptor puternic contestat de Rusia, invocând probleme de dezvoltare şi lipsa de bani, informează sâmbătă Associated Press.

Criza ar putea amâna amplasarea scutului antirachetă în România. Renunţarea la introducerea unui nou tip de rachete interceptoare, care urmau să fie desfăşurate în Polonia şi posibil în România la începutul deceniului următor, oferă posibilitatea începerii unor noi runde de discuţii privind controlul armamentelor. Rusia şi-a exprimat în trecut nemulţumirea susţinând că interceptorii vizează rachete sale şi a afirmat că nu va lua în considerare reduceri suplimentare ale arsenalului său nuclear dacă SUA nu vor răspunde preocupărilor exprimate.

Ministrul american al apărării, Chuck Hagel, a anunţat decizia SUA ca parte a unei restructurări globale a planurilor sale de apărare antirachetă care vizează contracararea rachetelor din Coreea de Nord şi Iran. El nu a făcut însă nicio referire la obiecţiile Rusiei cu privire la planurile sale europene în anunţul său, menţionând doar că etapele scutului antirachetă din Europa vor merge mai departe şi că angajamentul american de apărare antirachetă de pe bătrânul continent ‘rămâne ferm’.

Restructurarea include cheltuieli de un miliard de dolari pentru amplasarea a 14 noi interceptori pe lângă cei 26 aflaţi la baze militare din Alaska pentru a contracara ameninţarea reprezentată de Coreea de Nord.

Modificările în planurile Washingtonului de apărare antirachetă din Europa – a doua modificare majoră în cadrul acestui program de când Barack Obama se află la Casa Albă – ar putea stârni îngrijorări în rândul unor aliaţi ai SUA, inclusiv Polonia şi România, care văd în sistemul antirachetă un semn al angajamentului Statelor Unite în regiune şi o contrapondere pentru Rusia, notează AP.

Dacă a avut sau nu acest scop, decizia de a anula planurile de amplasare a rachetelor interceptoare cu rază lungă de acţiune va ajuta scopurilor preşedintelui Obama privind controlul armamentului. Un important oficial din cadrul Departamentului de Stat american a declarat, sub rezerva anonimatului, că Polonia şi România au fost informate cu privire la această decizie înainte de anunţarea sa oficială, însă Rusia nu a fost informată.

‘Anularea fazei a 4-a (a sistemului de apărare antirachetă) va oferi posibilitatea unei alte runde de discuţii SUA-Rusia privind reducerea arsenalului nuclear’, a declarat la rândul său Tom Collina, director de cercetare la Asociaţia pentru controlul armelor. ‘Nu am renunţat la nimic deoarece faza a 4-a nu a avut loc oricum. Aceasta este o situaţie reciproc avantajoasă pentru Statele Unite’, a adăugat el.

Vineri, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, i-a telefonat secretarului de stat român pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, pentru a-l informa asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), potrivit unui comunicat al MAE.

Oficialul american a arătat că Administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA, se precizează în comunicat.

Ce spune MAE

În cursul zilei de 15 martie 2013, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens.

Oficialul american a arătat că Administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA. Această decizie a fost motivată de necesitatea de a ţine cont de evoluţiile ameninţărilor cu eventuale atacuri cu rachete balistice la adresa teritoriului SUA din partea RPD Coreene.

În acelaşi timp, Rose Gottemoeller a subliniat foarte clar şi ferm că această decizie de ajustare a EPAA nu afectează în niciun fel România, faza a 2-a a EPAA – care presupune operaţionalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 – urmând să se desfăşoare conform calendarului stabilit, fără niciun fel de modificări sau întârzieri. De altfel – a reconfirmat oficialul american – tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz în cursul fazei a 4-a nu a fost, încă de la începutul proiectului, planificat a fi instalat la Deveselu. Oficialul american a reiterat angajamentul SUA fata de protecţia teritoriului, populaţiilor şi forţelor membrilor europeni ai NATO.

Bogdan Aurescu a luat notă de cele comunicate şi a mulţumit pentru informarea părţii române în prealabil anunţului public privind adaptarea EPAA, ceea ce reprezintă un gest firesc subscris Parteneriatului Strategic. A arătat că partea română este angajată în operaţionalizarea fără întârzieri a Bazei Deveselu, în cadrul fazei a 2-a a EPAA, şi a subliniat că este important că ajustarea proiectului sistemului antirachetă nu aduce nicio atingere acestei etape în care este implicată România.

Bogdan Aurescu a informat asupra desfăşurării Dialogului Strategic pe teme de securitate romano-polonez din cursul zilei, pe agenda căruia s-a aflat şi apărarea antirachetă. Totodată, oficialul român a propus subsecretarului de stat american organizarea de consultări pe teme de securitate la Bucureşti, în perioada următoare, invitaţie acceptată cu plăcere de omologul american.